Matthew 8

Anona aman awasinai alop namboꞋanai Jisas nandaꞋana boꞋona

(Mk 1:40-44; Lu 5:12-14)

1EaꞋ Jisas nakwaha halaf anama nilianai, amam nematawa hiesi sailana safeꞋ. 2EaꞋ anona aman awasinai alop namboꞋanai nafiꞋi felefeleꞋma Jisas nindiwa nembawa notawa felefeleꞋ ma anan naꞋipana mehip naꞋi, “Dembinai, iꞋi ineꞋ niꞋi aꞋe, nendaꞋ aeꞋ etaga boꞋowe.”

3EaꞋ Jisas nasoꞋ lagelana nahapila anan naꞋipana naꞋi, “AeꞋ aꞋi aꞋe ma ineꞋ netaga boꞋwena.”

EaꞋ deiꞋ etef awes anama aonai nakwahona eaꞋ nataga boꞋona.

4EaꞋ Jisas naꞋipana naꞋi, “Ina nefeꞋ niꞋipa enin epen niꞋi aeꞋ andaꞋena boꞋwena, owaꞋ. IneꞋ foꞋo nihiꞋambana alop ineꞋinai aman anama pris. EaꞋ neseꞋana amamaga amama anan nendolalima God eaꞋ ineꞋ ninifelana ma nataga boꞋwena siꞋi miꞋuli ananinai fowaꞋ Moses naꞋipasanai naꞋi. Ama esis hiesi sitilina sogawa amboꞋwena.”

Jisas nandaꞋ anona aman nandaꞋ maola soldia dembinai boꞋona

(Lu 7:1-10)

5Jisas nafeꞋ wambel Kaperneam eaꞋ anona soldia dembinai nape. Anan kepten numafi soldia hiami 100-peleim. EaꞋ nafiꞋi nahaliꞋ Jisas nindinip naꞋi, 6“Dembinai, aman anama nandaꞋme maoli awes nandaꞋana naꞋoh ipat ananitai. BoꞋwagahi lagof sagaꞋ sailana. Alop ananinai ekep mahana kwapeteꞋ.”

7EaꞋ Jisas naꞋipana naꞋi. “AeꞋ atuwasi efoꞋo endaꞋana boꞋona.”

8EaꞋ dembinai soldia anama naꞋipana naꞋi, “AeꞋ ina aman buꞋuwei ma ineꞋ neafoꞋo niwis ipat aeꞋanai, owaꞋ. IneꞋ niꞋi basef atom, atuwasi anan boꞋona. DeiꞋ main, aeꞋ ape owina anom soldia dambami mumafi maseꞋe maol. EaꞋ ape ilifa anom soldia aeꞋami imafiam. IꞋipa anona iꞋi, ‘IneꞋ foꞋo’, nameꞋe nafeꞋ. EaꞋ iꞋipa anona iꞋi, ‘IneꞋ fiꞋi’, nameꞋe nafiꞋi. EaꞋ iꞋipa anama agel aꞋanai nandaꞋme maoli iꞋi, ‘IneꞋ daꞋa maol anama’, anan nameꞋe nandaꞋana. IneꞋ dembinai. EaꞋ awes anama atuwasi nemeꞋ basef ineꞋimi eaꞋ nefeꞋ. DeiꞋ ineꞋ niꞋi etin, eaꞋ anan amboꞋona wapotiꞋ.”

10EaꞋ Jisas nameꞋ basef ananimi okom natanea naꞋipa amam nematawa hiesi saila anan safiꞋi naꞋi, “Endilisi etis aeꞋ aꞋipipa! Soldia dembinai anama anan ina ipeꞋ Israelinai. EaꞋ deiꞋ anan nembaleꞋefa aeꞋ. Ina anona aman Israelinai nombaleꞋefa aeꞋ naꞋama, owaꞋetin. Anan nikilaꞋ ipeꞋ Israela nembaleꞋefa aeꞋ laꞋifina. 11Endilisi aeꞋ aꞋipa ipeꞋ Juda hipei, ipeꞋ ina ukup miꞋi ipeꞋ etipa pefeꞋ piowis kingdom heveni, owaꞋ. Amam nematawa hiesi lamasi sifiꞋi gani aon natefima nowala ma nasoꞋma, isima sefeꞋ siowis anama. EaꞋ sefeꞋ siowis soloma dambami bafapepa ipeꞋimi Juda, Abraham noloma Aisak Jekop, sefeꞋ sope etifigin seaꞋ gwaꞋaimi solomam. 12EaꞋ ipeꞋ Juda hipai owaꞋetin. God nandondomba kingdom heveni ma ipeꞋ piowis, owaꞋetin. Anona nemaf anan negaloꞋma ipeꞋ niꞋipipa niꞋi pefeꞋ wambel aonai owamb atona napoma. EaꞋ pefaꞋ nimanimi luꞋwami pelef mehip penaꞋ nalelef ipeꞋ tilili talalaꞋ kwapeteꞋ pepe.”

13EaꞋ Jisas naꞋipa soldia anama dembinai naꞋi, “IneꞋ foꞋo. IneꞋ naꞋi aeꞋ laꞋifiwei ma iegiambama aman anama nandaꞋmena maol ineꞋ neataga boꞋona. AeꞋ andaꞋana boꞋona siꞋi ineꞋ nambaleꞋefa aeꞋ.”

EaꞋ deiꞋ etef aman anama amboꞋona wapotiꞋ.

Jisas nandaꞋ Pita nandagiꞋmokwi boꞋokw

(Mk 1:29-31; Lu 4:38-39)

14EaꞋ Jisas nafeꞋ nawis nomon ipat Pitai nati Pita nandagiꞋmokwi awasiꞋw kwaꞋoh, alop akwaꞋunai nifina kwapeteꞋ. EaꞋ natoloꞋw nahapila lagel akwaꞋunai awes anama nafeꞋ nakwaha akwaꞋw. EaꞋ kohafel kwape kwandaꞋmana gwaꞋaimi anan.

Amam nematawa hiesi awesisi Jisas nandaꞋas boꞋwes

(Mk 1:32-34; Lu 4:40-41)

16Wambomota felefeleꞋ ma owamb esis sofaꞋai amam nematawa hiesi ambagof awami mapeisi sofaꞋas safiꞋmai Jisas. EaꞋ naꞋipa ambagof awami basef bandami atom natofam mafaꞋ mafeꞋ. Anan nandaꞋ esis hiesi awesisi sataga boꞋwes hiꞋalas. 17Anan nandaꞋam naꞋama siꞋi fowaꞋ gani anona profet Aisaia naꞋi basef naꞋi,

“Anan atona nofaꞋ awes apeꞋinai nigiambamapa ma meape boꞋwepa.”

Enis epes saꞋi sieila Jisas

(Lu 9:57-60)

18EaꞋ Jisas nati epes hiesi saitu sindiwapana, eaꞋ naꞋipa alupumi ananimi mofaꞋ bot mefeꞋ anama walemb batupaꞋmanai gani fisana. 19EaꞋ anona aman dembinai nawalipasa miꞋuli Godi nafiꞋi naꞋipana naꞋi, “Dembinai tisa, aeꞋ aꞋi efeꞋ elomena. EaꞋ ofeꞋ etin anama hiagoma ineꞋ naꞋi neafeꞋma.”

20EaꞋ Jisas nagwamana naꞋipana naꞋi, “Nombagw aolopumi maꞋoh mala etap wambel amamunai. Amiguf wapotiꞋ mufiaꞋ mafeꞋ ilif malaꞋ alegah mapeih gani ilif, eaꞋ aeꞋ owaꞋetin. AeꞋ ataga epen endilisiwei, wambel aꞋe ma aꞋoh alo balaga aeꞋanai.”

21EaꞋ anona aman alupunai Jisasi nafiꞋi naꞋipana naꞋi, “AeꞋ aꞋi ataꞋ epe imafi ahalome, ataꞋ igiambamana ma nogaꞋ ewana ma nope, ifiꞋi ilina.”

22EaꞋ Jisas naꞋipana naꞋi, “Hapainai, esis sagaꞋi sondawago esis etis isima sagaꞋi. IneꞋ owaꞋ. IneꞋ fiꞋi nila aeꞋ.”

Jisas naꞋipa uf luꞋunai owaꞋetin eaꞋ faseꞋmana.

(Mk 4:36-41; Lu 8:22-25)

23EaꞋ Jisas nalata bot anama naloma alupumi ananimi mafeꞋ malomanamai mombo fisana mafeꞋ anona walemb batupaꞋmanai luꞋunai. 24EaꞋ mehip etin uf luꞋunai naluwi, embel mohafel mawis bot nomon felefeleꞋma bot naꞋi nowala embel. EaꞋ Jisas naꞋoh nolola bot. 25EaꞋ alupumi ananimi mafeꞋ minimbalana maꞋipana maꞋi, “Dembinai! IneꞋ hafel nigiambamafa. AfaꞋ waꞋi higililafa owala embel!”

26EaꞋ naꞋipam naꞋi, “IpeꞋ ina pembaleꞋefa paꞋi aeꞋ laꞋifiwei, owaꞋetin. DeiꞋ maina ipeꞋ umbamahepa?”

EaꞋ nehafel naꞋipa uf naloma embel naꞋi, “IpeꞋ tol motah.”

EaꞋ uf fasoꞋmana, embel ina ataꞋ mandaꞋ fepo, owaꞋ. Tol motah.

27EaꞋ amam alupumi ananimi gegelalasom umbamaham kwapeteꞋam maꞋi, “Anan emi egafuna? NaꞋipa uf naloma embel mameꞋana mowala.”

Jisas natofa ambagof awami mape amam biami boꞋom

(Mk 5:1-17; Lu 8:26-37)

28Jisas nafeꞋ nataga anagon waꞋol walemb batupaꞋmanai anama anona etap esis Gadara sapoma. EaꞋ anom amam biam ambagof awami mapeimi mafiꞋmai anan. Amam mape laꞋelaꞋef hiꞋagilif sawa sagaꞋima mafiꞋi. Amam amama epes awami mahasi. EaꞋ esis amam nematawa hiesi umbamahasa seafeꞋ eaf anama amam mapoma. 29EaꞋ mofala Jisas mehip maꞋi, “IneꞋ God Nogalamana. IneꞋ naꞋi nendaꞋ maina afaꞋ? IneꞋ naꞋi nehafa ofaꞋ nimanimi luꞋwami? Nemaf anama naꞋi niahafanai ina deiꞋ nataga, ataꞋ owaꞋ.”

30EaꞋ anom bogof hiami maitu maꞋ gwaꞋaimi felefeleꞋ. 31EaꞋ ambagof awami mahaliꞋ Jisas maꞋi, “IꞋi ineꞋ netofafa, nesapaꞋafa ofeꞋ uwisa bogof mamuma.”

32EaꞋ naꞋipa ambagof amama naꞋi, “IpeꞋ foꞋo!” EaꞋ makwaha amam amama biam mawisi mafeꞋ mawisa bogof. EaꞋ bogof mamuma hiami masagih mafaꞋ mafeꞋ mehip mowala awagoma tata mowala mala embel walemb batupaꞋmanai afum hiꞋalam.

33EaꞋ amam mumafi bogofi masagih mafeꞋ wambel luꞋwagoma maꞋipasa basef amama amam nematawa hiesi maꞋipasa amamaga amama matagama amam amama biam eaꞋ maꞋipasa bogof wapotiꞋ afum hiꞋalam. 34EaꞋ epes hiesi wambel anama safiꞋi sati Jisas sahaliꞋana saꞋipana mehip saꞋi anan nekwaha etap anama asasima nefeꞋ anagon.

Copyright information for AOJFILIFITA